LEGE nr. 12 din 6 august 1990 (*republicata*)
privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite*)

EMITENT:      PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 291 din 5 mai 2009 

Data intrarii in vigoare: 

05 Mai 2009

———–
*) Republicatã în temeiul art. V lit. b) din titlul III al Legii nr. 363/2007  privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementãrilor cu legislaţia europeanã privind protecţia consumatorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007, dându-se textelor o nouã numerotare.
Legea nr. 12/1990  a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 20 iunie 1991 şi ulterior a mai fost modificatã şi completatã prin:
– Ordonanţa Guvernului nr. 23/1992  privind modificarea unor sancţiuni contravenţionale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992, aprobatã prin Legea nr. 114/1992  referitoare la unele ordonanţe ale Guvernului, emise în baza Legii nr. 81/1992 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractãrii şi garantãrii unor credite externe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 30 noiembrie 1992;
– Ordonanţa Guvernului nr. 55/1994  privind majorarea limitelor minime şi maxime ale amenzilor contravenţionale stabilite prin acte normative aflate în vigoare la 1 iunie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994, aprobatã prin Legea nr. 129/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 21 decembrie 1994;
– Legea nr. 105/1997  pentru soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi a plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanţelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 30 iunie 1997, abrogatã prinOrdonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 13/2001  privind soluţionarea contestaţiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, abrogatã, la rândul ei, prinOrdonanţa Guvernului nr. 92/2003  privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã;
– Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998  pentru modificareaLegii nr. 12/1990  privind protejarea populaţiei împotriva unor activitãţi comerciale ilicite, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobatã prin Legea nr. 243/1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 18 decembrie 1998;
– Legea nr. 177/1998  pentru completarea art. 2 din Legea nr. 12/1990  privind protejarea populaţiei împotriva unor activitãţi comerciale ilicite, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 13 octombrie 1998;
– Legea nr. 210/2007  pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se stabilesc şi se sancţioneazã contravenţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 19 iulie 2007.

ART. 1
Constituie activitãţi comerciale ilicite şi atrag rãspunderea contravenţionalã sau penalã, dupã caz, faţã de cei care le-au sãvârşit, urmãtoarele fapte:
a) efectuarea de acte sau fapte de comerţ de natura celor prevãzute în Codul comercial sau în alte legi, fãrã îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege;
b) vânzarea ambulantã a oricãror mãrfuri în alte locuri decât cele autorizate de primãrii sau prefecturi;
c) condiţionarea vânzãrii unor mãrfuri sau prestãrii unor servicii de cumpãrarea altor mãrfuri sau de prestarea de servicii;
d) expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri sau orice alte produse fãrã specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;
e) efectuarea de acte sau fapte de comerţ cu bunuri a cãror provenienţã nu este doveditã, în condiţiile legii. Documentele de provenienţã vor însoţi mãrfurile, indiferent de locul în care acestea se aflã, pe timpul transportului, al depozitãrii sau al comercializãrii. Prin documente de provenienţã se înţelege, dupã caz, factura fiscalã, factura, avizul de însoţire a mãrfii, documentele vamale, factura externã sau orice alte documente stabilite prin lege;
f) nedeclararea de cãtre operatorii economici la organele fiscale, înainte de aplicare, a adaosurilor comerciale şi a celor de comision;
g) cumpãrarea de mãrfuri sau produse în scop de revânzare, de la unitãţile de desfacere cu amãnuntul, de alimentaţie publicã, cantine, unitãţi de turism şi alte unitãţi similare;
h) omisiunea întocmirii şi afişãrii, în unitate, la locurile de desfacere sau servire, de cãtre operatorii economici a preţurilor şi tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preţuri şi tarife;
i) refuzul furnizorului de a încheia contractul pentru livrarea produselor necesare consumului populaţiei, stabilite prin hotãrâri ale Guvernului şi repartizate pe bazã de balanţã;
j) livrarea sau cumpãrarea, fãrã repartiţie, a produselor prevãzute la lit. i), în defavoarea titularilor de repartiţie;
k) neexpunerea la vânzare a mãrfurilor existente, vânzarea preferenţialã, refuzul nejustificat al vânzãrii acestora sau al prestãrii de servicii cuprinse în obiectul de activitate al operatorului economic;
l) acumularea de mãrfuri de pe piaţa internã în scopul creãrii unui deficit pe piaţã şi revânzãrii lor ulterioare sau al suprimãrii concurenţei loiale;
m) depãşirea, de cãtre operatorii economici cu capital majoritar de stat, a nivelurilor maxime de preţuri de vânzare cu ridicata sau de tarife stabilite prin hotãrâri ale Guvernului;
n) depãşirea de cãtre orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotãrâri ale Guvernului, la formarea preţurilor de vânzare cu amãnuntul, indiferent de numãrul verigilor prin care circulã mãrfurile, cât şi depãşirea adaosurilor comerciale şi celor de comision stabilite şi declarate de cãtre operatorii economici la organele fiscale;
o) vânzarea cu lipsã la cântar sau mãsurãtoare;
p) falsificarea ori substituirea de mãrfuri sau orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri, cunoscând cã sunt falsificate sau substituite.
ART. 2
(1) Constituie contravenţii faptele prevãzute la art. 1 lit. a) – k) şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
a) faptele prevãzute la lit. d) şi h), cu prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii sau cu amendã de la 500 lei la 1.000 lei;
b) faptele prevãzute la lit. c) şi f), cu prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii sau cu amendã de la 700 lei la 1.250 lei;
c) faptele prevãzute la lit. a), b), e), g), i), j) şi k), cu prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii sau cu amendã de la 1.000 lei la 1.500 lei;
d) faptele prevãzute la lit. d) şi h), în cazul în care au fost sãvârşite de persoane juridice, cu amendã de la 2.000 lei la 15.000 lei;
e) faptele prevãzute la lit. c) şi f), în cazul în care au fost sãvârşite de persoane juridice, cu amendã de la 3.000 lei la 18.000 lei;
f) faptele prevãzute la lit. a), b), e), g), i), j) şi k), în cazul în care au fost sãvârşite de persoane juridice, cu amendã de la 6.000 lei la 20.000 lei.
(2) Sancţiunile prevãzute în alin. (1) se aplicã şi persoanelor din cadrul regiilor autonome, societãţilor comerciale şi altor operatori economici care, prin activitatea lor, au participat în orice mod la sãvârşirea faptelor ce constituie contravenţii, potrivit prezentei legi.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre funcţionarii din aparatul de specialitate al primarului, organele Gãrzii Financiare, organele controlului financiar şi de personalul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române şi Poliţiei de Frontierã Române.
(4) Contravenţiile prevãzute la art. 1 lit. b), c), d), h), k), o) şi p) se constatã şi se sancţioneazã şi de cãtre inspectorii Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(5) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia, jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (1), agentul constatator fãcând menţiune despre aceastã posibilitate în procesul-verbal.
ART. 3
(1) Faptele prevãzute la art. 1 lit. l) – p) constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dacã prin legea penalã nu se prevede o pedeapsã mai mare.
(2) Hotãrârile de condamnare privind comercianţii se comunicã la registrul comerţului.
ART. 4
(1) Mãrfurile sau produsele care au servit sau au fost destinate sã serveascã la sãvârşirea vreuneia dintre faptele prevãzute la art. 1 lit. a), b), d), e), g) şi j), dacã sunt ale contravenientului sau ale operatorului economic, precum şi sumele de bani şi lucrurile dobândite prin sãvârşirea contravenţiei se confiscã şi se valorificã în condiţiile legii, contravaloarea lor fãcându-se venit la bugetul administraţiei publice centrale.
(2) Veniturile obţinute ilicit de persoanele fizice sau juridice din activitãţile prevãzute la art. 1, precum şi încasãrile în întregime din vânzarea mãrfurilor a cãror provenienţã nu este doveditã se confiscã şi se fac venit la bugetul administraţiei publice centrale.
ART. 5
Infracţiunile de luare de mitã, primire de foloase necuvenite şi trafic de influenţã, comise de agenţii constatatori, organele de urmãrire penalã sau de judecatã a faptelor ce constituie contravenţii sau infracţiuni prevãzute de prezenta lege, se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiile art. 254, 256 şi 257 din Codul penal, ale cãror minim şi maxim se majoreazã cu câte 2 ani.
ART. 6
(1) Prevederile prezentei legi se completeazã cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Codului penal şi ale Codului de procedurã penalã.
(2) Infracţiunile prevãzute de art. 3 se urmãresc şi se judecã dupã procedura de urgenţã prevãzutã pentru infracţiunile flagrante.
ART. 7
Aplicarea sancţiunilor prevãzute de prezenta lege nu înlãturã rãspunderea disciplinarã a fãptuitorilor.
ART. 8
(1) Pentru urmãrirea desfãşurãrii activitãţii comerciale în condiţiile prevãzute de lege, la primãrii se va constitui un corp de control comercial.
(2) Primãriile la care se va constitui un corp de control comercial, atribuţiile şi structura organizatoricã ale corpurilor de control, precum şi modul de salarizare a controlorilor comerciali se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 9
La data publicãrii prezentei legi*) se abrogã dispoziţiile art. 295 lit. c) şi d) din Codul penal, art. 70-87 din Legea nr. 3/1972 **) cu privire la activitatea de comerţ interior, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
————
*) Legea nr. 12/1990  a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 8 august 1990.
**) Abrogatã prin Legea nr. 7/1998  privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 13 ianuarie 1998.